FILOSOFIA PIZDELOR MĂRITATE

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (16 ianuarie, FILOSOFIA PIZDELOR MĂRITATE)

Azi o să fiu soft şi probabil o să fie cea mai slabă blogăire a mea, dar măcar scriu cu pula sculată. O să fiu prea puţin porno, pentru că încă mai cred în salvarea femeii. Încă…
De cum se leagă în faţa dumnezosului, femeia balcanică încearcă din răsputeri să se specializeze în ochiuri în tigaie şi pilaf de orez. Are tentative de gospodina pulii. UFFF!!! NICI NU ŞTIU CE SĂ MAI GĂTESC AZI… Ciripitul păsărelelor şi trilului balcanic al mă-sii o îndeamnă spre un catehism a unicii pule. După vreo 5-6 ani de căsnicie, în care a fătat primul junc şi s-a neglijat ca aspect, femeii îi vine scârbă de băşinosul care i-a făcut pizda calapod, care are burtă, un pic de chelie şi care se cacă zgomotos cu uşa deschisă. Începe să-i fie scârbă de ea şi să se considere o martiră că ea îşi suportă căcăciosul, pe care nu-l iubeşte ci doar s-a obişnuit şi nu poate să-l lase (O FAC PENTRU COPIL, NU POT SĂ ŢIN COPILU’ FĂRĂ TATĂ, E TA-SU PÂN’ LA URMĂ…).

De aici începe calvarul. Ea plânge prin bucătărie ca o apucată, ăla o ceartă din orice, rudele o înţeapă, ea se uită pe tavanul cu dungi, în timp ce turbatul de barbatu-să dă la ea ca un apucat; începe să se uite insistent la vecinu’ ăleia de la doi, care e în cadru’ armatii şi bate covoarele cu putere, începe să se uite la umflăturile ghizdei bărbaţilor, le analizează cururile la cozile de la magazin sau pe oriunde, merge la salon să se aranjeze, dar vine acasă mai deprimată şi nemulţumită dând vina pe neîndemânarea fătucii de la salon şi capătă apucături de învăţătoare nefutută. Timpu’ trece, tăticu! Copilu’ creşte, e la vârsta la care e profesionist în labă şi poate chiar a dat la buci în gaşcă. Acum s-ar fute şi ea. E decisă. S-ar fute în draci, vrea să experimenteze cam orice şi crede că e capabilă de rodeo-ul suprem, se bucură de fiecare compliment şi moare de drag când cineva o face mai tânără decât e. Vrea să-şi refacă viaţa şi nu ştie cum. Îi trebuie un pulărău care să nu se laude la toţi că a înfierat-o. Se consideră profesionistă în futut, dar, de fapt, e varză. Eu am întâlnit zeci. Le-am dat-o de Mălineanu şi le-am urcat rahatu’ la deal. Ţipau ca mierlele-n colivie, dar asta e o altă poveste…
Revin la ea. Măritata îşi impune o regulă. Nu face sex oral din prima şi caută IUBIRE. Să mori tu, fă? Vrea un bărbat matur care să aibă aceeaşi problemă şi cu care să o ducă bine-merci în amantlâc. Vrea discreţie maximă şi e sigur că ăla nu va murmura. Orice aluzie sau expunere publică o sperie de moarte şi îi scânteiază gărgăunii. Primele încercări le are pe net, adică pe facebook. Dă like-uri la potenţiali futălăi, pune comenturi şi aşteaptă la mica ciupeală. Îşi analizează bine victimele masculine şi crede că are controlul. Are pula! E o nefericită şi o nefutută care se lamentează că pizda care a fătat se reface. Nu se reface! Nu mai are sucurile pizdii care o facea atât de catifelată pentru doamna pulă… Ea va rămâne lărguţă şi cu o pizdă lunguiaţă de tipul iepei de la căruţă. Nu mai are substanţele trebuincioase pentru un mascul. Degeaba merge la sală, degeaba face mişcare, masaj de frăgezire. E o conservă desfăcută cu o gaură cât o lămâie prin care a ieşit un ananas. Vina e a noastră, a bărbaţilor, care o minţim că CE BINE INTRĂ ca să n-o jignim că e largă. Dacă facebook-ul nu merge, încearcă pe la serviciu. Vrea complimente de la futălăii de acolo, iese des la ţigară, vine la ore foarte matinale la lucru sau stă până mai târziu şi preferă izolarea cu unul singur dintre ei. Primul pas că măritatele de la serviciu vor pulă este discuţia liberă despre sex şi rânjitul la orice glumă. Dacă îţi spune: DE CE TE UIŢI AŞA CIUDAT LA MINE? e clar că a pus ochii pe tine. Femeile trăiesc din complimente. E ambrozia lor. Deci tipa vrea o tăvăleală. Se simte neglijată. Mariajul nu e ce credea ea. E un câmp de luptă şi ea nu se aştepta la aşa ceva. Tu eşti scriitor şi ea nu ştie cum fute un mini-Eminescu tupeist cu piercinguri în penis şi vrea neapărat să afle. Te simte liber şi tânjeşte după părul tău crescut în voie şi după tine ca visător-futător. Nu ştie cum să ţi-o spună şi nu ţi-o va spune niciodată, ci doar ţi-o va sugera ca să-şi lase un loc de scăpare şi să-ţi fută o palmă usturătoare dacă o săruţi instinctual. Dacă îţi e subalternă sau colegă, o poţi ataca tu şi ai şanse mari, dacă o conduci cu maşina acasă şi o prinzi în ofsaid. Mai toate pică. Dacă îţi e şefă, deja au mirosit-o şi colegii tăi lăbari şi nu ai nicio sanşă. Ba ai avea una singură. Doar dacă ţi-ar spune-o ea direct în ochişorii tăi migdalaţi. Nu există subtilitate aici că şefa e puternică. Deci trebuie să o complimentezi subtil şi să aştepţi să-ţi propună ea, dar e prea puţin probabil să se întâmple aşa că ia-ţi gândul şi atacă subalternele.
Măritatele suferă, li se scurg ochii după frumuşeii din filme, ar vrea o mică escapadă, dar le e teamă DE GURA LUMII. Ce-ar spune lumea?! Lumea ar spune că le-a plăcut pula şi e normal să le placă. 95% dintre românce se mărită din interes, grabă sau disperarea că ar rămâne nemăritate. Vor să tranşeze problema repede. Se uită ca tutele la vitrinele cu rochiile de mireasă chiar şi la câţiva ani după nuntă. Fă, proastelor… Nunta e un C.A.R ţigănesc în care primeşti înapoi loveaua pe care ai dat-o! Nimeni nu se bucură la o nuntă, ci vin din obligaţie că ai venit şi tu la ei. Eu unul sunt dezamăgit de astfel de femei… Nu ştiu să mă comport cu ele. Chiar nu ştiu… Par super de treabă şi dintr-o dată ZBANG! se simt lezate din nimic şi se rupe filmu’. Vorbeşti de pulă, pizdă şi orice cu ele, ai dori să fie a ta şi dintr-o dată se supără grav dintr-o metaforă nepornografică. Eu n-am de gând să-mi mai pierd vremea cu aşa ceva. Niciodată! Indiferent că e avocată, primăriţă, artistă, vatmaniţă, vânzătoare sau puşcăriaşă femeia măritată e imprevizibilă ca un animal de la zoo. Te compostează. CLANŢ! Feriţi-vă de aşa ceva! Să sufere în nemernicia lor că nu au ales bine! Să-şi vadă de copilul lor căcăcios şi de futălăul lor răzleţ! E plină lumea de pizduţe tinere şi libere care abia ne aşteaptă să le băgăm măgaru-n beci. Apropo… Cumpăraţi şi voi romanul GAYZER! Mai am 11 exemplare şi e păcat să nu aveţi cartea… Mă găsiţi pe blog sau pe facebook! Vă pup (pe toţi cei care nu pot să vă fut)!

Sursa: Liviu Andrei

Boala Lui Calache

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (10 ianuarie, STÂRVETELE DIN RAT). Aurolacii craioveni se deosebesc de cei din restul ţării prin dorinţa nestăvilită de a merge-n pula lor cu autobuzul. Au boala lu’ Calache! Din inima albuşului stricat de container, li se pune pata să ia primul autoscârţ şi să dea ture prin oraş. După douăjde minute de luat frig în coaie în staţie, vine şi nenea triunghiul de tablă. Mă întorc de la serviciu. Mi-am luat doza zilnică de radiaţii canceroase şi fug acasă ca să scriu la roman şi la scenarii. Nemâncat ca de obicei, bineînţeles. Ce viaţă de căcat am şi eu. Un fute-vânt… Urc în tablă şi deodată începe să mă doară păru’. PFUAAA! Zici că s-a băşit Tamara Buciuceanu. Nici să mă uit la cur de studente nu-mi mai arde. Ce mă fac cu laba zilnică? Cum o mai fac?! Nu pot să mă mai excit la filme porno. Am văzut mii. Sute de mii. Îmi trebuie cur zglobiu de autobuz. Nu mişcă niciuna. E linişte de muzeu de Romanaţi. Se pare că a murit o zebră pe un scaun. O clonă de-a lu’ Nicuşor de la Brăila stă cu o icoană în mână şi rânjeşte din claviatură. Cică să-i dăm şi lui un ban. El e sursa durerii nazale. Îmi vine să-i bag bocancu-n rât, să-l fac pachet şi să i-l trimit lu’ Iliescu acasă. Futu-ţi minereu’ mă-tii de nesănătos! E cerc în jurul lui. Câţiva fordişti se agită şi îl înjură ca pe Favorit TV, o morsă (fană a lu’ Suleyman Magnificu’) şi-a înfipt aripa în nări, iar eu m-am retras în parfumul unei copile bălaie de lângă mine. Am nimerit-o bine. Cred că e proaspăt îmbăiată. E frumuşică corcoduşa. Emană feromoni pizdidferi. I-aş face un cunnilingus pe furiş să-mi zică lumea hoţu’, da’ cred că are un pizdoi de iapă îmbălsămată. Pare genul de fată cu floci prima fătare, d-aia şateni cu bobiţe pişat întărit pe ei, până la prima jumătate a lungimii lor. Nu e bai. Am tehnică şi pentru d-astea care se poartă cu stuf la născătoare. Sunt născut pentru elicoptere. Ajung cu limba mea crăpată de dulciuri la clitoris şi-l găsesc chiar de s-ar ascunde în fundul uterului. Ce să-i spun eu ca să mă bag în seamă cu ea… Gata!!! Am găsit. Îl ponegresc pe stârvex. Îi dau două glume hoaţe: MAMĂ CE CANDEŞTEEEE! ĂSTA ZICI CĂ E PAMPERSU’ LU TUTANKAMON. Ea râde scurt. Dacă ştie cine a fost mumia aia, e deşteaptă. Mai bag una: ZICI CĂ E UN OM DE ZĂPADĂ FĂCUT DINTR-UN MUC DE ZIMBRU. Hopa! Ce râs are proasta! E o capră zvăiată.

Fac cunoştinţă cu ea. O cheamă Olivia… Hmm… Ce nume frumos! Parcă e nevasta lu’ Moisescu. Totuşi, nu i-am văzut curu’ ca să-mi dau seama dacă e futută sau nu. Judecând după oasele feţei are o pizduţă OK. Nu e pericol de moţ de curcan. Uraaaa! Dă să coboare. Are un curiţ mititel. Parcă e un podiş încreţit din câmpia bulanelor. De trei zile o caut pe facebook şi nu dau de ea. Asta e! Dacă o prind, promit că pun pe blog picanterii despre întâlnirea ei cu lupu. Cu lupul meu, desigur. Apropo! Fraţilor! Jurnalul nu e proză! Astea sunt chestii reale scrise în două minute. Nu mai catalogaţi scriitura, ci faptele! Romanul GAYZER chiar e calitate! Comandaţi cartea la andrei_liviu_adrian pe yahoo.com că n-am mâncat nimic azi şi dacă o să continui, aşa risc să fiu noul stârvet din Rat. Vă pupă, Livică!

 

Sursa: Liviu Andrei

BĂŞINI FEMEIEŞTI

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (27 decembrie, BĂŞINI FEMEIEŞTI)

M-am îndeletnicit cu bunul obicei de a-mi plasa o bobiţă de propolis (din ciutura albinelor, de la mama lui) pe dinţi, înainte de culcare. Omoară tot! Fute toţi microbii şi cre’că le fute şi mamele şi taţii. Eu nu m-am oprit aici şi îmi bag o bobiţă şi în anus ca să mă oblojească de hemoroizi. Dimineaţa le scot şi le miros. Culmea! Aia din gură pute mai rău decât aia din găoz. Aia din găoz miroase ca pizda lu’ D., o fostă gagică de-a mea. Ea nu se prea spăla în vagin că cică nu e bine. Se curăţă singur, mă! Nu e bine… Avea o pizdă complicată. O pizdă multistrat cu clitorisul de negăsit. Nu-i dau numele că poate o mai fut, că mă futea binişor mititica. Avea un joc din cur foarte intrigant de parcă era bicicletă d-aia ţărănească, cu lanţ de draglină. În pizda ei, pula mea era ca o popică la bowling. Mă futea în strike-uri. Ce pulă ai, pisoi… Cred că aşa le spună tuturor… Deci am pulă de pisoi. E bună şi asta.
În douăşopt de ani de viaţă am învăţat două lucruri şi credeţi-mă dragi futălăi şi muiste că nu am de gând să mai învăţ altele. Am învăţat să mă încred mult în lichide şi deloc solide şi că dacă nu o respecţi pe mă-ta, n-o să respecţi nicio femeie din lume. Deci, trateaz-o pe mă-ta cum se cuvine, vorba lu MR. T, negroteiu’ ăla cu creastă. Ai grijă să aibă dinţi în faţă indiferent de etate şi dă-i bani să meargă la Govora la tratament! E suficient şi vei putea respecta femeile.

Ai mirosit vreodată băşină de femeie? Nu?! Dacă suporţi mirosul băşinilor prietenei tale atunci e potrivită să o iei de nevastă. Ăsta e principalul criteriu şi nu altele. Las-o să-i pârâie bucile şi aruncă-te în briză! Dacă-ţi dau lacrimile ca la ceapa roşie, fugi de ea… Înseamnă că e o femeie a dreacu. Îşi va face copii urâţi şi proşti şi îţi va mânca sufletul. PÂÂÂÂRŢ!
Odată cu venirea iernii, pizdele intră în depresie. D-aia nasoală, nu jucărie. Grasele se consideră şi mai grase, iar slabele şi mai slabe. Nimic nu le mai mulţumeşte. Te cerţi cu maimuţa ta şi când o ai înfiptă în pula. Ţi-ar scoate ochii cabrată pe tine una-două. Ceva nu-i convine ei… Tu nu o observi, dar ea plânge pe ascuns. Nu ştie de ce, dar plânge. Aşa fac toate proastele. În ajunul Crăciunului sau în seara de Crăciun pizdele pişă ochii în neştire. Aşa e neamul pizdesc. Nu ai ce să le faci. Sunt lacrimogene precum gazele alea. Să-mi spună mie una că n-a plâns deloc în ultimele 5 zile că-i mănânc pizda cu castane coapte! Serios! Dacă vrei să ştii când o femeie are chef de pulă aplică metoda stradală. Dacă o întâlneşti pe stradă, cheamă un maidanez la mângâiat lângă voi şi ăla îi va băga botu’ între craci imediat. Cuţu-cuţu şi HAŢ la cameltoe! Mirosul de ovul nefutut îl înnebuneşte. Ham-ham-ul o ia razna. Nu mai ştie de capul lui. Dacă pizdoasa are căţel de companie şi ăla de manifestă la fel. E clar. Tipa e nefutută rău şi trebuie să persişti că poate o să ai vreo bucurie la melc.
Pula mea… Vine 2013-le. Am planuri să mă îndrăgostesc, dar la cât de bine cunosc eu femeile, nu cred că voi reuşi. Mă îndrept cu paşi repezi spre poponărie… Sunt nenorocite, dă-le în căcat! Sunt rele şi superficiale. Mai ales oltencele. Aici e patria nasului mare şi a pizduţelor cu moţ de curcan. Asta e! Eu vă îndemn să comandaţi romanul GAYZER la e-mail andrei_liviu_adrian pe yahoo.com. E ţâţă de mâţă mai ales că onorez şi comenzi externe. Vă pup pe toţi pe care nu pot să vă fut! Pa pa!

 

Sursa: Liviu Andrei

PUFULEŢI ŞI PIZDĂ

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (11 decembrie, PUFULEŢI ŞI PIZDĂ).

E clar, tati! Când o fuţi pe una cu mintea cât coiu’ lu’ Sandokan ai şanse să-ţi moară talentul. Sâmbătă am fost la Târgovişte, la o tabără literară organizată de D.S. Dăncuş. Foarte frumos şi pizdos, dar ca să ajung acolo a trebuit să staţionez două ore în Titu. Orăşelul Titu parcă e un veceu nearisit în care intri după ce şi-a potolit găozul Enzo Scifo. Am băgat nişte mici neprăjiţi la maţ şi mai mai că o futusem p-aia care-i prepara. Era una fugită de pe la casa de copii; o muistă blondă cu pizdoiul cât sticloiu’ de Sana. Nu m-am băgat la ea că riscam s-o iau la ochi de la ăia de la păcănele. Era futăcioasa lor şi pizda neţigănoasă e preţioasă în Dâmboviţa. După 3 mici ca nişte căcăţi de pechinez şi unul cu ojă pe el schimb barul. Intru la manele ca să mai alung frigul. Găsesc o ţigancă ştirbă la bar şi un meltean cu pălărie ciordită care trăgea de un Golden Brau. Sunt primul. Cer un prigat şi îi privesc curul. E cisternă de pulă belită. Mă gândesc să-i propun o muiţă feliată, dar parcă are azotat pe la colţu’ gurii. E sătulă de pulă de căruţaş matrafoxat. Cine n-a comandat romanul GAYZER o să caute pe Google cuvântu’ ăsta. Pula mea şi şapte bani… Trăiţi degeaba pe guguloiu’ pământesc dacă nu comandaţi cartea… Serios. Revin la Titu. Mă incinge o pişare cumplită. Mă taie atât de rău încât m-aş pişa la o babă de pe peron în pizda-i fleoşcăită, dacă n-aş avea unde. Diclesc veceul. E plin de căcat cu coji de roşii în el.

Mă mir cum dreacu de n-au halit câinii ăştia costelivi de pe peron toată căcăşenia asta. E delicatesă pentru ei. Să bage căcat în ei că e mai bun decât Chappi. Scot camera de filmat ca să imortalizez căcăstoarea împricinuită. Trag trei cadre, dar mă dicleşte miliţianu’. AVEŢI AUTORIZAŢIE DE LA CEFERE? Eu: STAI COLEGA CĂ SUNTEM COLEGI…. LAS-O CĂ E AFUMATĂ! NE BAGĂ USELEUL CEVA LA SPORURI? Miliţică se înseninează de parcă i-am dat o eugenie. L-am prostit. Pula mea! Păi se pune cu dreacu?! Vine săgeata. Urc şi odată cu mine urcă în maţe şi băşina pe care o aveam pe ţeavă.. E plin de pizdoase fugită din Bucureşti de foame. Mă aşez în faţa uneia cu fustă scurtă. O atac cu miros de pulă cordace, venită din chiloţii uzi de la pişarea pe fugă de mai devreme. Sunt altruist sexual. Adică vreau să simt miros de pizdă scofâlcită şi poate să văd o vulvă închiloţată. Sunt groaznic de nefutut. Aş fute şi oase de mamut. Au belit pula ăia de Antipa dacă trec pe acolo. Revin la pizda asta. E o călăreaţă cu buze buzoase. E d-aia căreia îi plac pulile scurte şi groase ca o doradă. Am fantezii cu ea. Aş scoate lanţul de o bicicletă şi aş bate-o peste pizdoaică până îi fac cărare printre floci. Rânjeşte la mine. O cheamă Elena şi nu s-ar supăra dacă i-aş lua scoica la vidrat. Oricum, am văzut-o că s-a uitat la umflătura blugilor. Se vede că n-a mai trecut lupul pe la ea de multişor. Duce lipsă de guvid între născătoare. Scot un GAYZER şi mă fac că citesc. Ea e curioasă. WOW! E surprinsă. Îi cer numărul de telefon că vrea s-o comande la salariu că acum e păduche. Zice şi ea aşa. Mai comandă pulea… E ruptă de foame. O să-ntingă în uleiul din tigaie de cum ajunge. Face foamea prin cămine sau cu vreo câteva pizde prin chirie. N-a mai mâncat o fasole bună de când a dispărut Axionu’ de pe piaţă. Ajungem în Târgovişte. Am făcut cam un minut per kilometru. Cefereul e de căcat. Băga-le-aş cărăbuşi în cur şi pe Nicuşor de la Brăila în chiloţi. Ta-su o aşteaptă în gară. E un maistru militar mustăcios. I-a venit podoaba fomistă acasă, fute-o-ar Alexi Lalas! Cobor şi iau taxiul! Dar o să vă mai povestesc altă dată că vreau să vorbesc cu o pizdogaură pe net… Sper să o fut… Urmează partea cu pufuleţi şi pensiunea futăcioasă. Nu uitaţi să comandaţi romanul GAYZER (OFIŢERII ŞI TALENTAŢII, VOL.I, Editura Aius, Craiova) ! COMANDAŢI CARTEA, COPII!

 

Sursa: Liviu Andrei

UCIS DE PÂINOASE

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (22 noiembrie, UCIS DE PÂINOASE)

M-au biruit pâinoasele. Am cedat din lipsă de pizdă şi uite că iau proporţii. Grav. Am grupa 0.1 şi mă îngraş de la plăcintele astea nesimţite care mi-au brânzit viaţa. Băga-mi-aş pula-n ele, că urât mai trăiesc! Sunt un labagiu notoriu… Mi-am pierdut şi ultima şansă de a fute fără bani. Cine să se fută cu un scriitor osânzos ca mine? Nimeni. Alea grase şi urâte tot pula de slabi vor. Vor un penis lung şi subţire exact cum porcoşii doresc friptană dintr-un guiţ tot lung şi subţire. Prin urmare, doar în cazul ăsta, pula seamănă cu porcul. E rău, tati! Doar curvele din ziar mă mai acceptă. Şi cum banii îmi lipsesc, o să fac sport de cameră, adică laba. Da. Recunosc din nou. Sunt un labagiu notoriu care pune kil după kil. Încerc să mă las de labişcă, dar mi-e imposibil.

Ador să fac sex cu subsemnatu’. Îmi imaginez un cur obraznic şi gata. Discut cu dumnezosul şi pe frig şi pe căldură. Îi promit că nu mai fac laba 10 zile, dacă îmi îndeplineşte nu-ştiu-ce dorinţă literară. De unde… O fac în fiecare dimineaţă şi zic că dacă nu ejaculez, nu se pune… E şi ăsta un mod de a-l înşela pe Dumnezeu, nu?!
M-am resemnat. Ştiu că o să rămân singur. O să fiu doar eu şi cărţile mele infecte pe care doar cei mai bolnavi decât mine le cumpără pe post de medicament. Nopţile îmi sunt groaznice. În iuţeala necontenită a frigului visez pizde dichisită pe care le fut în neştire. Cred frigul îmi fute subconştientul. MI-L FUŢI, BĂ? Sigur că-l fuţi că doar eşti un subconştient futăcios.
Trăiesc pentru scris. Altceva nu mă intercalează. La cât de nefutut sunt, cred că aş fute 50 de zile non-stop. Sunt disperat să fac sex cu o gagică bună de care să-mi fie drag. M-aş comporta cu ea ca un purceluş la troc. Ştiu că pentru a fute nu e suficientă faima de scriitor pervers şi controversat. Am nimerit în Oltenia pulii. Aici femeile vor altceva. Pula este un apendice pentru un maşinet zgomotos. Nu mai am chef de disperate. Nu mai accept refuzuri. Am 28 de ani în pula mea… Jur că îi voi fute o ştachie în ochi primei care îmi mai ia mâna de pe bulan. Îi dau de nană. O muşc de ureche ca Mike Tyson. Mai dă-le-n pula mea de zdrenţe, vorba tovarăşului meu Guştere. Toate oltencele visează pulă de ţigan. Pula ţigănească e o delicatesă. Nu ştiu ce e în capu’ muistelor cu fusei şi făcui, dar deh… Sper ca doctoratul meu în labă să mă ajute la ceva vreodată. Poate mă angajez la o fabrică de făcut gloanţe şi obuze. Cert e că sunt campion la sport de cameră. Când pun mâna pe pulă sunt alt om şi nici Dracu nu mă mai opreşte în drumul spre plăcere. După ce mă termin, mă simt al dreacu de vinovat. Habar n-am de ce. Îmi zic că sunt scriitor şi că toţi suntem nişte labagii lăudăroşi. Sunt o pulă. Eu scriu de bolnav ce sunt. Sunt dement şi gata. O să ajung rău. Deja mă văd mort, dacă nu mă salvează o femeie hoaţă. O vreau acum. Parcă sunt Ana Pauker, că numai aia a făcut cerere în pârnaie că vrea pulă. Pizdoşenia e salvarea mea.

O să-mi cumpăr o clapă şi vreo două ghitări. Nu mai pot sta fără muzică. Scrisul n-ajunge. Vreau să-mi vibreze muzica-n coaie şi-n prostată.
Fut femeile pe stradă din ochi. Nu mă pot abţine de la privit. Le-aş sparge umflătura pizdei cu ciocanul. Închid ochii şi văd o orgie imensă în centrul Craiovei. Se fute şi le lasă gravidă pe apucate. Pulile se fac biciul şi izbesc orice gaură. Asta e… Pizda nu şi-a angajat şerif. Exact la rândul ăsta, Roşcatu râde şi dă share; Alexandra (nu cea cu şaij’de euro) muzicală se oripilează şi nu mai vrea să-şi sacrifice virginitatea cu mine, securista mea îşi dă părul după ureche şi se gândeşte la dinţi, Andreea îşi jdreleşte plămânii şi reciteşte mesajele iubitului ei cu care ne-a plictisit pe toţi (da chiar, ce draq mai faci? Eşti în Bucureşti?), Simona se chirceşte pe laptop şi le săgetează cu ochii pe ţărăncile băşinoase de la ea din cameră (ţi-am zis să mă iei pe la tine ca să le fut), Robert ia o pauză de la hulit evreimea, Loredana se tot sfieşte să mă sune de un an (ştiu că mă citeşti nu te mai căca pe tine!), Liana se gândeşte că tot n-are bani să cumpere GAYZER-ul (ţi-o dau gratis), o bunăciune s-ar fute cu mine, dar nu ştie cum să mă abordeze (direct! Pe faţă! …sunt X-ulească şi vreau să mă fac covrig pe tine şi să afund în mine până îţi cedează pelvisu’.).
Morala e simplă. Comandaţi romanul că vă veţi cruci. E o carte pe care trebuie să o dai şi duşmanilor. Salvaţi-mă, bă! Aştept comenzi la andrei_liviu_adrian@yahoo.com. Nu vă fie frică! Nu muşc. Poate vă fut, dar de muşcat NU.
COMANDAŢI CARTEA!

 

Sursa: Liviu Andrei

COŞMAR CU FETELE GĂINUŞEI

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (1 noiembrie, COŞMAR CU FETELE GĂINUŞEI)

E jale la mine în viaţă. Am avut 3 zile de coşmaruri ruginite cu femei găinoase gen Maria Itu. Să-mi bag pula în Clarette Wechtel şi în grafica ei de căcat! Sperii copiii, fă!

Morţii mă-tii! Să te fută Virgil Vochină în buric până-ţi sparge şobolanu’ burţii! Ideea e că, în vis, am avut parte de lăbi cu aripi şi frecat la coaie cu gheare. Ceea ce trebuie să înţelegeţi voi e că sunt iremediabil de nefutut. Duc un război al lăbilor întrerupte de încărnarea pietrelor din rinichi care mă vor arunca într-o dializă sinucisă. Abia aştept! Am nişte coaie de bou moscat. Nu am făcut sex de fix 100 de zile. M-am îngrăşat cinşpe kile jumate de la ultimul futai expresiv pe care l-am avut. Caut să port geci ca să nu mi se vadă burticanul. Sunt oribil. Nici laba nu-mi vine să fac pentru că sunt urât şi nu vreau să fut un gras slinos. Mi-e scârbă de mine şi de ştiu că doar o terapie sexuală mă poate face plastelină la loc.

Mă chinuie hemoroizii interni. Simt că mă cac lame. Sufăr groaznic şi cred că ispăşesc ceva ce n-am făcut. M-ai încurcat Doamne! Sunt eu Liviu Andrei legionarul modern… Băăăă! Ce ai cu mine? Lasă-mă-n nefericirea mea, individule zeicos! Sunt extrem de stresat de parcă m-aş râşcâi din 6-n 6 ore pe şmirghelul antibiotic al Securităţii craiovene. A început să-mi fie frică de pizdă, de întuneric şi de viaţă. Sunt zile în care îmi vine să mă duc la magazin şi să o-ntreb pe pizdoasa vandabilă CONSERVĂ DE PIZDĂ AVEŢI? Şi ea să zică DA! AVEM! Şi atunci aş fi cel mai fericit bărbat. Mi-aş întinge ‚ liniştit dumicatul în zeama aia drăcească şi m-aş linişti înfulecându-mi potolul pe muzică romantică.

Abia cum simt şi eu ce înseamnă să fii scriitor. Resimt foame, frig, sunt sclavul onaniei care-mi umflă prostata ca o paraşută (pfuuuuu!!!!) iar cărnoteiul prostatic devine pernă de scaieţi pentru hemoroizi şi o visez pe ea cum se fute cu altu, cum îi bagă mâna-n pizda aia mică de zuză adăpată cu roua din platagină; cum căcatul ăla şaten are pernele mâinii stângi bătătorite de la ghitară (aşa le aveam şi eu) şi i le bagă-n pizdă şi ea îl minte şi el o minte şi mai şi, iar ea îl crede şi el o minte în continuare pentru că pizduţa ei de stirpe cu gene cancerigene e infinit de dulce ca o floare sahariferă.

De când a plecat ea, sunt în doliu de lumină. Mi-e frică de diavolul pe care ea l-a scormonit şi l-a adus în casă. Nu e al meu. E al ei. Futu-te-n gât, fă! O să-i fac un ritual cum doar eu ştiu să-i fac. Nu va mai avea linişte şi îi va muri primul copil. Da. Fac d-astea! Recunosc, ce pula mea! Aşa am scris şi Gayzer-ul. Tot cu ritualuri. Cert e că ceva nepământean, cu o pulă mai lungă şi mai groasă decât a mea, mi-a dictat textul. D-aia nu mă poate opri nimeni. Diavolul e cu mine şi îmi cară butelia.

Sunt în turneu. Am o ambiţie drăcească să mă afirm şi să-i ung şi pe alţii cu căcatul meu sfinţit. Ştiu că voi ajunge un scriitor important. Simt asta şi când mă piş pentru că mi se arată Doamnele doar atunci când îmi scot pula plină de scame din pantafloci. Trebuie doar să am răbdare şi să le fut morţii-n gât turor celor care mă constestă. Am mult de futut, trăi-ţi-ar! Nu e zi în care să primesc sfaturi de la foşti activişti pe care Diavolul nu i-a vizitat niciodată. Mă piş pe iad! GAYZER e una dintre cele mai bune cărţi scrise în ultimii douăj de ani în Românica. O s-o ecranizez şi după premiera filmului o să mă cac împrăştiat în faţa Mecdonalţului din Gara de Nord. O să chem presă ca să mă filmeze când mă spârcăi.

Am de gând să-mi fac o gagică stabilă (era să zic ştampilă), dar la felul în care arăt acum am şanse extrem de mici. Cred că o să rămân singur… Sunt gras, urât şi nu am bani. E o combinaţie de pula-n pizdă de lignit. Şi sunt şi metalifer, antipatic şi misogin.  Sunt sătul de lăbi aţate până-n gât. Nu vreau să mă mai duc la curve. Am nevoie de afecţiune. Vreau să mi se dezmierde pula, nu să fie frecată ca o fregată în căcat de ştiucă constipată. Nu ştiu ce dreacu am în capu’ ăsta. Am impresia că-mi va bate pizda la uşă?! Niciodată. Trebuie să muncesc pentru felia de zgârci. Cred că am să mai scriu un roman şi o să mă sinucid. E singurul cinstit pe care pot să-l fac… O să-mi tai venele mâncând în ecler. Păi cum aţi vrea voi să mă omor? Să mă arunc în faţa maşinii lu’ Manolescu? Să se arunce alţii. Eu scriu bine.

Apropo… Comandaţi şi voi romanul GAYZER pentru că e cea mai nesimţită carte pe care aţi citit-o… O să vă schimbe viaţă şi o să vă vindece de… de voi, pentru că voi sunteţi singura voastră boală… COMANDAŢI CARTEA! ACUM!!!!!

 

Sursa: Liviu Andrei

FOAME PIZDEASCĂ

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (16 septembrie, FOAME PIZDEASCĂ)

Sunt la regim. Nu aveam ce face. Începusem să arăt ca un Piedone leonin. Aseară a fost culmea foamei. Mi se sculase pula de foame ce-mi era. Am hrănit-o la degetaţie de vreo trei ori, dar ea continua să facă pe clona pulii lu’ Carol 2. Deci am o pulă regală. O să scriu Chivas cu pixu’ pe ea. Drept să vă spun, nici nu am bani. Sunt road kill în Mato Grosso… De când a plecat biciclizda, fac o foame de miel care bese în coceni. Am trăit bine doar două săptămâni şi ceva. Atât. Ăsta e ghinionul meu pizdesc. E un blestem, să moară şenila de la tanc! Întâlnesc doar pizde nomade. Toate pleacă de parcă ar fi ţigănci de cort. Înseamnă că nu le fut bine. Altă explicaţie nu găsesc. Nu le fut bine şi gata. Nu ştiu să fut. O să iau lecţii… Mda… Sunt un cafe-bar al pizdelor nomade. Ele vin, stau patru-cinci zile şi au pretenţii de relaţii şi de iubire. SĂ VĂ IUBEASCĂ TACTO! Mai da-ţi-vă, fă, în pula mea! Păi credeţi că eu îmi deschid inima pentru un iaurt şi un gel de duş?! Sunt Liviu Andrei, cel mai talentat jurnalist şi prozator pe care l-a căcat Oltenia după ‘90 şi voi fugiţi ca proastele după muşte fierte… Ar trebui să-mi lingeţi bălegarul dintre degetele de la picioare… Alta! Vreau o pizdă care să nu plece, în pula mea, ca o apucată. Acum am nevoie disperată de un blow-job. Cine mi-l face? Tica? Peste puţin timp (foarte puţin) o să fac douăş’opt de ani şi n-am o schiloadă stabilă lângă mine. Nici nu-mi vine să mai ies pe stradă că risc să dirijez circulaţia cu pula, de nefutut de sunt. Am nişte coaie de nepot cinstit. Zici că sunt nectarine. Ultima curvă la care am dat un câine a fost o decepţie. Zici că am futut-o pe mă-sa lu’ Bobby din Dallas. Urâtă fătucă… Avea o pizdă ca o flegmă de iepure smintit. Nu exista căldura acolo între pulpiţe. Parcă băşea trenţe de raiat la mine pe carici. Mai pe scurt, am futut un robot încărnat. Vai ce foame îmi e… Aş mânca şi prescuri întărite. Biciclista îmi spune că mă iubeşte. Mă iubeşte pe dreacu… Nu simt. Nicio femeie nu m-a iubit până acum (în afară de mama). Nu le mai iert. O să le las borţoase pe toate pe care le prind. Carne în burtă! Lemne şi pietre după ele! …şi marmură! O să le stropesc ca pompierii. O să le fac stalactite şi stalagmite în pizdoşenie. Care îmi face nişte orez cu o pulpă săptămâna asta, o iau de nevastă. Serios! O să-i bag un picior în gips, ca să fiu sigur că asta nu pleacă de nebună.

În timp ce mă întorceam de la scârbici, am văzut o pereche de ţâţe dancando lambada pe lângă Teatrul Naţional. Parcă erau doi căţelandri de circ care jucau pentru mine. Îmi venea să bag capu-ntre ei, ca un mujic însetat în ciutură şi să beau roua ţâţoasă. Fătuca aia merita futută ostăşeşte, pe Dixieland.

Abia aştept să apară romanul. Deja sunt toţi securiştii cu geana pe mine. Telefoanele au luat-o razna. Nici cu a bătrână nu pot să mai comunic. Să-mi bag pula-n ei! Eu sunt nemuritor prin proza de calitate iar ei prin vacanţe. Patrioţii pulii… Comandaţi, băi, pulelor şi pizdelor romanul, că e foarte tare! O să încerc să-l ecranizez.

Revin la pizdă. Vreau să mă îndrăgostesc, dar în Craiova găseşti doar pizdoase pe care poţi să le-ntinzi pe pâine. Fuţi cauciucat şi gata. Aici, sentimentele au murit de pe vremea bâlbâită a lu’ Marin Sorescu. Mda… Recent am aflat că am fost primit în Uniunea Scriitorilor. Sunt cel mai tânăr de pe coaja căcatului. Sper să iau şi eu un premiu pentru Paraidis.Mi-ar trebui nişte leuşteni. Apropo! Vând jurnalul ăsta pe 150 de euro (cu tot cu blog), pentru cine vrea să-l publice şi să se facă remarcat. Aşa… Ştiu că a mea pizdă peninsulară de râu caută pulă de negrotei sau blond albinos prin Galia, dar eu nu mă oftic. Îmi văd de cărţile mele. Acum n-o face şi crede că n-o va face, dar o să cadă-n arac cât de curând.

Sper să nu se lărgească prea tare. Ştiu, pizdo, că flirtezi şi cu foştii. Nu e curvă, dar o să ajungă cea mai mare futăcioasă de pe meleagurile cu zaibăr. Ar flirta şi cu un motan, dacă ar pisicu’ pulii ar scrijeli două poezii şi ar avea peste 1.60. Are curvăria de pedală în ea. Pune frână, fă! SĂ TE PROTEJEZI, PISICĂ MICĂ! Ce să spun… Sunt prea talentat şi mi-e prea foame pentru oraşu’ ăsta. Sper să găsesc o făptură pizdissimă care să vadă în mine ceea ce altele nu văd de burtă sau de blogul ăsta tâmpit! COMANDAŢI GAYZER! Onorez şi comenzi externe, fără Pizdrael. Am văzut că am avut 96 de accesări din golgoteală, pe blog… Nu mi-e frică de Mossad, că oricum (cred) am cancer şi poate e ultima carte pe care apuc s-o public. Încercaţi să vă daţi la mine şi vedem ce iese! Vă pupă, Liviu cel Frumos!

 

Sursa:Liviu Andrei

AU REVOIR COANĂ MIŢA

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (3 septembrie, AU REVOIR COANĂ MIŢA)

Să-mi bag pula-n ele de femei! Să le tai fofoloanca cu ciobul de la sticla de vermut… Tocmai când găsisem cea mai frumoasă pizdă (ginecologică) căreia i-am înfipt vârful limbii în triunghi, o să plece la gali. N-am noroc la vulvenstein. Sunt sortit să mă întorc la muistele mele cu moţuri de curcan şi cu zvâcneli de archebuză. În ultimele săptămâni am trăit ca-n pampas. Mi-a dat pizdă (m-a futut e mult spus, că am executat-o eu old style), mi-a cumpărat de toate (până şi PROCTO-GLYVENOL) şi m-a făcut să-i îndrăgesc moaca de stilou chinezesc. M-am simţit ca un pui cu gâtul gol sub aripile unei cloţe. Am trăit, mânca-ţi-aş! Nu credeam că mai există pizdă strâmtă în Craiova. Credeam că le-au lărgit ţiganii pe toate şi că Cetatea Banilor e doar un  ţinut vulvo cavernos în care pula geto-dacă trebuie să fută ca un târnăcop, ca să producă damage.

Sunt sincer. Pizda asta minusculă nu e doar a mea. O împart cu un ţărănuş  şmirghelos cu moacă de anofel. Cică o are şi mai mare şi mai groasă decât mine, dar totuşi eu am ce-i trebuie ei. Fetiţa asta e prima olteancă ce fuge de o mătărângă jnepănoasă spre un dickentosh mai posh. A căzut de pe cadrul semicursierei şi fugit la apă mică, ca să nu se înece în apa mare. Este exact ce-mi trebuie mie ca scriitor: o pizdă frumuşică şi futăcioasă care să-mi corecteze textele şi să-mi alimenteze cultul personalităţii. EU FAC, EU DREG… Ea e Ceauşeasca mea, dar ţăranu’ ei are bani. Atât el cât şi familionul lui mahalagesc o alimentează constant ca s-o ţină într-o colivie că doar-doar le-ar făta vreun moştenitor. Eu sunt doar un trubadur care îi dau clitorisul în scrânciob. Atât sunt. Deocamdată ea a fost doar o Robinhoodă pizdoasă care a luat bani de la ţăran şi i-a adus la scriitorul sărac, cu piercing în carici. Am răsplătit-o pe deplin. Am dat în ea cum dă Gogolea Pogonat cu biciu. În prima zi când am dormit amândoi  pe plapumă (că n-am pat) am visat că făceam o labă-n grup cu Grigore Vieru. Nu-mi amintesc dacă poetu’ moldav avea pula mai mare decât mine, dar cred că o avea mai groasă. M-am trezit colţos ca un vier şi i-am aplicat fetii o corecţie libărcească. Sunt bun.  Ştiu că fut bine. Şi la icre şi la cap şi la uter. Sunt şerpilian la pat.  Sunt conceput pentru futing. Cred că ursitoarele mele  au fost traseiste.

Bine dreacu că am terminat romanu’ ăsta! Cred că voi atinge pecia literară cu el. O simt.  Abia aştept să fiu pupat pe hemoroizi. Oricum, la ce adevăruri am scris acolo, mă aştept să mi-o dea băieţii la gingie. Să-mi sugă pula pe terasament! Compătimesc pizduţele care-mi calcă burta, cămăşile şi pragul. Habar n-au ele că Secu mi-a umplut căsoiul de microfoane şi mi-a parabulit laptopul şi molecularul, habar n-au de ce le doare capul în casa aia, habar n-au că sunt monitorizat de vis-a-vis de un uliu al găinilor cu chip de om trainuit special pentru neo-legionar futăcioşi ca mine, care-mi intră în casă cum vrea şi de câte ori vrea. Îmi lasă semne, îşi sterge pantofii de plapuma mea şi se bese ca un securist ordinar. Jur că dacă-l prind, veţi vedea o poză cu urechea lui pe blog. În Craiova nu prea e aparatură. Se lucrează cam ca în ceauşism. La vedere.

Sunt un inamic redutabil al sistemului. Fac yoga, practic spiritismul, fut bine, nu depind de salariul jidanilor, am un organism al dreacu de rezistent şi sunt schizofrenic în creaţie. Sunt Satana. E clar că sunt că o spoială a lui. Revin. La prima vedere ai zice că m-am îndrăgostit de căcăreaza asta mică şi creaţă. Nici vorbă. Cred că îmi place curu’ ei de zarzăre altoit. Atât. Aş vrea să văd un film porno cu ea; să o coioască Elvis Romano şi Elvis Mioveni până o scapă de chiţăială. Apropo… Cine credeţi voi că e mai dotat? Eu zic că Rock’n’Roll Chelau e mai tare-n hulubă. Gata! Mi-e somn! Comandaţi romanul GAYZER că acum e la reducere. Mi l-a dictat Saul Bruckner la şedinţele de spiritism! Merită! Vă pupă Jean!

 

Sursa: Liviu Andrei

AM BOALĂ LA NĂTĂFLEŢE

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (22 august, AM BOALĂ LA NĂTĂFLEŢE)

S-a defectat rău pizda oltenească, mânca-ţi-aş zambricu’ tău de cititor ieftin parfumat! De vreo săptâmână tot dezbrac la o bambină mică şi literată-n convingeri, da’ parcă are şapte cojoace peste pizdoşenie, ca babuşca Dochia. Imaginaţi-vă o ondulată minionă (am boală la păru’ creţ via Ionel Tudorache) cu pistrui polonezi şi un cur cărnos şi nas mic (fără muci) care cere pumn de beţivan.

Aseară am consumat patru preventoare cu domnia ei. O futeam sacadat (Ho, că mă doareee!!!). Dădeam şapteşpe pule şerpeşti şi ea mă oprea. Nu eram bestios cum sunt de obicei. Chiar nu eram. Apreciam curăţenia ei rurală şi o futeam în stil Miron Cozma. O respectam. Nu aveam piercingurile puse. Eram fresheanu’. Dădeam mediu-vanilat ca în telenovelele băloase. Ce ai fetiţo, că sunt blând ca Bator a lu’ Fefeleaga? Cred că problema era la ea. Sigur e la ea. E genul care e strâmtă în inel şi evazată în interior. Adică pula se simte ca fazele ălea din Jurassic Park când scapă câte vreun australian în pantaloni scurţi şi se ascunde într-o crevasă, iar T-Rex-ul are căpăţâna guşteroasă prea mare ca să pătrundă şi să-l composteze. Cam asta e cu inelu’ pizdei acestei fiinţe cu buci de molibden. Când m-am trezit, am apucat iar hăţurile futaiului. Am evitat s-o pup că ne mirosea maul la amândoi, ca la maimuţa urlătoare îngâlvită de banane verzi. O limbuiam pe gâtlej. Gâtul ei era moale ca o ţâţă proaspăt suptă de bebet. Intru în ea pe capu’ gol. PFUAAA! Zici că dau cu artexu’ într-un cârd de raţe. Parcă o fut pe Arabela fosforică. Ea ia şi tace, eu mă căznesc să forez plăcere. Simţurile de pervers îmi spun să mă termin în ea (STOPEŞTE-O, BĂ, BOULE, CA SĂ ÎNFĂŞORI CARNEA-N EA!!!), dar NU. N-o bolborosesc. O iert. Las-o aşa că e prea de dimineaţă…  Îi fac o hartă pe burtă şi îi astup buricul. Gata. Mi-am trecut Limaxu’ şi prin asta. Sunt mulţumit că am excutat-o în stil paşoptist. O am la număr ca pe oile gloabe de armată.

După pe bagă botu’ într-un iaurt, o apucă frica ţărănească. LIVIUUUU! DACĂ AM LUAT SIDA? TU AI SIDA… TE-AI CULCAT CU 100 DE FEMEI. Oaaaaa! Îi răspund golăneşte: FETIŢO! PĂI DACĂ IO AM SIDA ÎNSEAMNĂ CĂ O SĂ MOARĂ JUMATE DIN ORCHESTRA FILARMONICII ŞI UN SFERT DIN TEATRU… ASTA E! E bătută-n cap! Îi vine să plângă, să vomite şi să se pişe. Nu ştie cu ce să înceapă E disperată. Se simte ca o sidoasă reală. Eu mă uit la pulă, trag o mitralieră, îmi scot un muc, îl fac bilă şi râd. Proaste fiinţe! Revine în cameră. VAIII! Şi ŢI-AM FĂCUT ŞI ORALICESCUUUU! N-AM MAI FĂCUT LA NIMENI… Da. Nu m-a minţit în legătura cu felaţia. S-a comportat cu pula de parcă ar fi supt un jeton de Piticot. Eu, în schimb, i-am făcut un cunnilingus maiestos ca şi când aş fi bătut cuişoare într-o pipotă fiartă.

Pleacă. În sfârşit pleacă. Uraaa! Stau pe căcat şi mă gândesc. Să-mi bag pula-n ele de femei! Nu mai fut nici una. O să-mi desenez una cu creta pe parchet şi o sa-mi bag pula-n ea, ca să nu ţipe că-i dau Sida sau că mi-a făcut cine ştie ce favor că i-am băgat-o pe Jipata. Mă gândesc la cât mişto a fost la Bucale în weekend. Am întâlnit femei deschise la orice şi am avut o gramadă de peripeţii. Dar asta e o altă poveste pe care o s-o mâzgălesc. E grav! Oltencele sunt sperioase şi trebuie să le măsori pizda cu echeru’. Prea multe pretenţii pentru o ventuză de zgârci. Azi mă duc să-mi fac analizele. O să le scanez, le pun pe blog iar pe pizdoaica asta o s-o strâng de gât cu propriul sutien. Să mă cac pe ele de femei! Apropo… O să apară GAZYER, primul roman gay romanesc. Corectez la el şi am deja 74 de cereri în avans. Vă pup şi vă respect ca pe pula mea! PA!

 

Sursa: Liviu Andrei

CĂCĂNEALĂ AFRICANĂ

JURNALUL UNUI SCRIITOR PERVERS (5 august, CĂCĂNEALĂ AFRICANĂ). M-am îmbolnăvit, să moară caca! De trei zile stau pe veceu și spârcăi venin lichid pe sfincteri. BLOEAHH! Bășinile mele miros a pâine-n țăst iar găozul mi-e infestat de lindini viermoase, care se distrează în mațele mele ca o muistă tatuată, în Aqua Magic. Îmi urmăresc toate ștergerile verzi-apoase pe igienică și absolut toate seamănă cu harta Africii. Cred că este un semn divin că mă cac Africa. Vorba lu’ Petko: Africa, Africa/ Ah, ce vis fierbinteee! Apropo… Voi ce continent vă căcați? Fiți sinceri, măcar pe căcat… Mdea. Deși mă cac africănește, nu am pulă de negru. Îmi pare rău fetelor! Vă fut cu ce am. Sunt disperat după o femeie cu botul ca Tasmin Archer, care să mi-o sugă în fiecare zi și să-mi trezească satelitul adormit.

După o săptămână de foc în care cele două A (una cu gândul la pula boantă a fostului și alta cu pizda înfiptă în șaua semicursierei) mi-au tăiat pofta de sex, luându-mă cu cacaturi bolnăvicioase despre iubire și așteptare și invocând faptul că eu aș fi obsedat, la fel de violent precum ar fi invocat ploaia, a apărut Irina. Am chemat-o de foame (VINO SĂ NE IEPURIM CĂ MI-E DOR DE TINE) știind că țigăncușa are banu’ pe ea. Foarte nebună fătuca. Parcă m-am fi vizitat capra (fără trei iezi). Cică ea ar fi gagica mea oficială. Pula mea… Nu cred că pula mea acceptă statutul ăsta. Deși e cam săracă cu duhul și e la limita abecedarului, mi-a făcut curățenie, mi-a dezinfectat veceul ăla plin de stropi negri de căcat cofeinizat și borâtură de varză de Perinița, mi-a spălat vasele, mi-a făcut frecție cu scuipat și descântece în stil băbesco-țigănesc, a sărit în pulă ca spiridușul, deși eu abia îmi țineam diareea în maț și m-a pus pe picioare, mânca-ți-aș pana ta de corb! Îi e foarte drag de pula mea de haimana caracaleană. Am o pulă dichisită de ponei rahitic. Adică destul de mare pentru un humanoid. Irina face de toate doar că nu bagă botul la smântână și nu o ia la caca… Nu încă.  Hi! Hi! NU PUN GURA PE AIA. Nicio problemă! Am făcut eu pe Scaramouche al clitorisului și i-am făcut pizda arteziană. Am devenit specialist în oral. Cred că aș excita și o scoică de Olt. Aș scoate lindicul cărnos din scoici cu limba mai repede decât îl scoate o vidră cu piatra.

Aseară mi-a fost chiar rău. Am crezut că am făcut încurcătură de mațe și că mă duc  pe pulănstein. Aveam Vezuviul în burtă. Mă căcam izvoare din zece-n zece minute. Ea mă certa ca a găsit niște cleme și elastice de păr pe lângă oglindă, iar eu o dădeam în pula mea și îi ziceam că discutăm mâine. NU VEZI, FETIȚO, CĂ EXPLODEZ! IA, MARȘ ACAS’! Am convins-o cu greu să tacă. Parcă lătra în lanț.

S-a sacrificat din nou pentru mine. Sacrificiu țigănesc. Trei țânțăroase ne survolau corpurile, iar ea m-a acoperit bine cu parte ei de pătură, mi-a băgat o limbă în ureche și a rămas la chiloți ca tropetiștii sângeroși să se înfrupte din ea. Îmi pare rău că n-am fost în stare să-i dau pulă ca la mondiale. Ar fi meritat să-i fac scorbura cât aia în care oua pupăza lu’ Creangă. Promit că data viitoare îi fac clăbuci la cur. Acum sunt în tren. Trenul n-a plecat și ea stă ca proasta pe peron ca să mă petreacă, exact ca o cățelușă ghiurloasă cu limba scoasă, care se ține după căruță. Doi țărani din trenul de Calafat poftesc la curu’ ei bombat, trăgând din țigară. Ar fute ca câini. Își dau coate și râd semn că i-ar sparge trocu’. Așa e în viața pulistică. Unii refuză iar alții o rup în labă după refuzată. Mă sună să mă întrebe dacă mi-a dat deja bani de taxi ca să nu mă țin cu căcatul șir. MI-AI DAT, FETIȚA MEA FRUMOASĂ! Am lovit-o în plex fără să vreau. Ar merge cu mine la Caracal doar s-o mai fut 5 minuțele. Piercingul ăla face minuni și ea știe ce înseamnă elicopterul meu. Am folosit tehnica Romeo Beja pe ea. Adică mi-am băgat minerul adânc în ea și i-am zguduit galeria pizdei. Îmi pare rău despre ea. Diseară, când revin în Bănie, o să mă duc iar la streaptease și curve (pe banii ei, of course). Așa am stabilit cu amicul meu, Sensibilu. Am găsit-o pe una în ziar care o suge în scăzământ și mai bagă și-un coi în gură. Te rupe dubla asta. E pocită-n gâlci, nebuna! Cu toată yoga mea improvizată, eu abia am rezistat 3 minute jumate. Dai 400 de mii și zici că te scapă de fimoză. Nu pot să mă abțin. Ăsta sunt! Sunt un talentat vicios care e înnebunit după curve care se mișcă bine. Sunt hiena sexuală al Olteniei. Nu știu ce femeie mă va putea suporta ca soț, pentru că eu am o singură calitate în alternanță: NU FUMEZ/NU BEAU. În rest, sunt o pagubă umană. Mint, înșel, manipulez, sunt violent, prost de gură, sunt jegos, misogin, îmi înjur părinții, fac sex neprotejat, dau limbi la toate curvele cu moț de curcan, mă piș în chiuvetă, sunt gras, nu-mi place munca. Asta e. Unii au fost mai terminați decât mine și au ajuns președinți. Pula mea și șase bani…. Comandați și voi o carte! Hai că e doar 20 de lei…

P.S. Distracție plăcută la mare pentru Roșcatu și Alex cel Rău. Fie ca Zeul pizdei să vă dea raze pe falus! Lasă că vine gagiu’ la Bucale peste o săptămâna și facem o mică orgie à la grec. Bucureștiul pizdifer mă cere grav.

 

Sursa: Liviu Andrei